BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci. – Brânză + suf. -oaică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Un fel de plăcintă umplută cu brânză. 2. Bucată rotundă de brânză de vacă. – Din brânză + suf. -oaică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
brânzoáică s. f., g.-d. art. brânzoáicei; pl. brânzoáice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRÂNZOÁICĂ ~ce f. Plăcintă cu brânză, făcută din aluat dospit. [G.-D. brânzoacei; Sil. -zoai-că] /brânză + suf. ~oaică
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
brînzoáică f., pl. e. Plăcintă făcută din aluat și umplută cu brînză. V. piroșcă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink