BUDIHÁCE, budihace, s. f. (Reg.) Monstru, pocitanie. -Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUDIHÁCE, budihace, s. f. (Reg.) Monstru, pocitanie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BUDIHÁCE s. v. arătare, monstru, pocitanie, pocitură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
budiháce s. f., art. budihácea, g.-d. art. budihácei; pl. budiháce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
budiháce f. (cp. cu bîzdîganie, buduhală, bulihaĭ). Nord. Bîzdîganie, dihanie, monstru.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink