Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BUFNITÚRĂ, bufnituri, s. f. Faptul de a bufni; zgomot înfundat produs de o cădere, izbire, explozie etc.; bufnit, bufnet, bufneală. – Bufni + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUFNITÚRĂ, bufnituri, s. f. Faptul de a bufni; zgomot produs prin cădere, izbire, explozie etc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BUFNITÚRĂ s. bufneală, bufnet, bufnire, bufnit, pufnet.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bufnitúră s. f., g.-d. art. bufnitúrii; pl. bufnitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)