BUHÚR, buhururi, s. n. (Înv.) Stofă de lână fină sau de mătase. – Din tc. buhur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUHÚR, buhururi, s. n. (Înv. și arh.) Stofă de lână fină sau de mătase. – Tc. buhur.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
buhúr (buhúruri), s. n. – Țesătură de mătase. Tc. buhur (Șeineanu, II, 21). Înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
buhúr s. n., pl. buhúruri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
buhúr n., pl. urĭ (turc. buhur). Vechĭ. Azĭ rar. O stofă de matasă cu bumbac, de toate colorile. (Din ĭa se făceaŭ rochiĭ, binișurĭ, plapome ș.a. Azĭ e înlocuit de cașmir). – În Bc. búhur, bariz negru.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink