BUJÍE, bujii, s. f. Piesă prevăzută cu doi electrozi între care se produce scânteia electrică necesară aprinderii amestecului carburant din motoarele cu explozie. – Din fr. bougie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUJÍE s.f. 1. Dispozitiv de producere a scânteii electrice pentru aprinderea carburantului motoarelor cu explozie. 2. Preparat farmaceutic, din unt de cacao, în formă de cartuș, în care se încorporează substanța activă. 3. Tijă flexibilă sau rigidă, folosită ca sondă în chirurgie. [Gen. -iei. / < fr. bougie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BUJÍE s. f. 1. dispozitiv de producere a scânteii electrice pentru aprinderea amestecului carburant din cilindrii motoarelor cu ardere internă. 2. preparat farmaceutic, din unt de cacao, în formă de cartuș, în care se încorporează substanța activă. 3. tijă flexibilă sau rigidă, ca sondă în chirurgie. (< fr. bougie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BUJÍE, bujii, s. f. Dispozitiv cilindric al unui motor cu explozie, prevăzut cu doi electrozi, între care se produce scânteia electrică necesară aprinderii amestecului carburant. – Fr. bougie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bujíe s. f., art. bujía, g.-d. art. bujíei; pl. bujíi, art. bujíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BUJÍE ~i f. 1) Dispozitiv al unui motor cu explozie, prevăzut cu doi electrozi, între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. 2) Preparat farmaceutic în formă de cartuș, din unt de cacao, în care se încorporează substanța activă. [Art. bujia; G.-D. bujiei; Sil. -ji-e] /<fr. bougie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink