BULIBÁȘĂ, bulibași, s. m. Conducător al unei cete de țigani. – Din bulucbașă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BULIBÁȘĂ, bulibași, s. m. Conducător al unei cete de țigani. – V bulucbașă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BULIBÁȘĂ s. vătaf. (~ al țiganilor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bulibáșă s. m., art. bulibáșa, g.-d. art. bulibáșei; pl. bulibáși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bulibáșă V. bulubașă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BULIBÁȘĂ ~i m. Conducător al unei șatre sau al unui sălaș de țigani. /<turc. bölük-bași
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
bulubáșa și bulibáșa m., pl. ĭ, gen. ai -iĭ saŭ al luĭ b- (maĭ vechĭ bulucbașă, d. turc. bölúk-bašy, șef de companie. V. buluc 1 și baș). Vechĭ. Comandantu uneĭ bulubășiĭ de arnăuțĭ și de seĭmenĭ (Baș-bulubașă, șefu vechiĭ garde domneștĭ în Moldova). Azĭ. Vătav de Țiganĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink