Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BULICHÉR, bulichere, s. n. (Reg.) Cuțit mare și lung; cuțit stricat, care nu taie. – Cf. magh. bugyli „briceag”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BULICHÉR, bulichere, s. n. (Reg.) Cuțit mare care nu taie bine. – Comp. magh. bugyli „briceag”
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BULICHÉR s. v. cioarsă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bulichér (bulichére), s. n. – (Mold.) Cuțit, briceag. Origine necunoscută. Cihac, II, 486, propune ca etimon mag. bugyli, „cuțit cu mîner de lemn”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
bulichér s. n., pl. bulichére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bulichér n., pl. e (din buricar). Nord. Fam. Briceag prost, cuțit prost, cĭorsan, custură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BULICHÉR ~e n. pop. 1) Cuțit mare și lung. 2) fig. Cuțit care nu taie; cuțit tocit. /cf. ung. bugyli
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)