BUMBĂCĂRÍȚĂ, bumbăcărițe, s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit de peri mătăsoși, asemănători bumbacului (1) (Eriophorum); lânărică. – Bumbac + suf. -ariță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUMBĂCĂRÍȚĂ ~e f. 1) Specie de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit cu peri lungi și mătăsoși, răspândite în mlaștini. 2) Plantă din această specie. /bumbac + suf. ~ăriță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink