Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bura (verb tranzitiv) , burat (adjectiv)   
BURÁT, burate, s. n. Aparat format dintr-o sită centrifugă, folosit pentru cernerea făinii de cereale. – Din fr. burat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURÁT s.n. Sită centrifugă folosită în morărit pentru cernerea făinii. [Pl. -te. / < fr. burat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BURÁT s. m. sită centrifugă pentru cernut făina din cereale. (< fr. burat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BURÁT, burate, s. n. Sită centrifugă folosită în morărit pentru cernerea urluielii de grâu sau de secară în vederea obținerii făinii. – V. bura1.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
burát s. n., pl. buráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BURÁ1, pers. 3 burează, vb. I. Intranz. A ploua mărunt și des; a burnița, a țârâi. – Din bură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURÁ2, burez, vb. I. Tranz. 1. A astupa cu un material de buraj (argilă, nisip etc.) spațiul gol, neocupat de explozive, dintr-o gaură de mină sau dintr-o sondă de minare. 2. A îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată. – Din fr. bourrer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BURÁ1 pers. 3 ~eáză intranz. A ploua mărunt și des; a burnița; a cerne. /v. bură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A BURÁ2 ~éz tranz. 1) (găuri de mine după introducerea unui exploziv) A astupa cu un material inert (nisip, lut etc.). 2) (balastul de sub traversele unei linii de cale ferată) A apăsa cu forță (pentru a întări). /<fr. bourrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BURÁT ~e n. Sită centrifugă, folosită în industria morăritului pentru a cerne făina. /<fr. burat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BURÁ vb. I. tr. 1. A astupa cu un material inert o gaură de mină după introducerea explozivului. 2. A îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată. [P.i. -rez, 3,6 -rează. / < fr. bourrer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BURÁ vb. tr. 1. a astupa cu un material inert o încărcătură de exploziv pentru a mări efectul de distrugere. 2. a îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată. 3. (inform.) a bloca alimentarea unei mașini electronice cu cartele perforate. (< fr. bourrer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BURÁ1, pers. 3 burează, vb. I. Intranz. A ploua mărunt și des; a burnița, a cerne, a țârâi. – Din bură.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BURÁ2, burez, vb. I. Tranz. 1. A astupa cu un material o gaură în care a fost introdus un exploziv. 2. A îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată. – Fr. bourrer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BURÁ vb. (MET.) a burnița, a țârcâi, a țârâi, (înv. și pop.) a roura, (reg.) a burui, (înv.) a roua, (fig.) a cerne. (Afară ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
burá2, buréz, vb. I (înv.) a (se) lupta.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
burá (a astupa cu buraj) vb., ind. prez. 1 sg. buréz, 3 sg. și pl. bureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
burá (a ploua mărunt) vb. unipers., ind. prez. 3 sg. bureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bureáză v. intr. impers. (d. bură). Se zice despre ploaĭe cînd începe saŭ cînd e slabă. – În Olt. burnițează.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
buréz V. burează.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)