Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BURNÚZ, burnuzuri, s. n. 1. Manta de lână cu glugă, pe care o poartă arabii. 2. (Reg.) Scurteică pe care o poartă țărancele. – Din tc. burnuz.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURNÚZ s.n. (Rar) Manta de lână cu glugă, purtată de arabi. [Pl. -uri, var. burnus s.n. / < fr. burnous, cf. ar. burnus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BURNÚZ s. n. manta de lână (albă sau neagră) cu glugă, la arabi. (< fr. burnous)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BURNÚZ, burnuzuri, s. n. 1. Manta de lână cu glugă, pe care o poartă arabii. 2. (Reg.) Scurtă pe care o poartă țărancele. – (1) Fr. bornous, (2) tc. burnuz.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
burnúz (-ze), s. n. – Manta de lînă cu glugă purtată de arabi. Tc. burnuz (Șeineanu, II, 64), păstrat în limba literară datorită întîlnirii cu fr. bournous.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
burnúz s. n., pl. burnúzuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
burnúz n., pl. urĭ și e (tc. burnuz, d. ar. burnus; ngr. burnuzi, sîrb. burnus, sp. albornos, fr. burnous). Dobr. Manta bărbătească cu glugă. Mold. Scurteĭcă bărbătească de blană de oaĭe orĭ suman scurt blănit. Bas. Palton. Neol. Manta albă cu glugă, cum poartă Arabiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BURNÚZ ~uri n. 1) Manta de lână, cu glugă, purtată de arabi. 2) pop. Haină scurtă de obicei îmblănită, purtată, mai ales, de femeile de la țară; scurteică; cațaveică. /<turc. burnuz, fr. burnous
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)