BURZULUIÁLĂ, burzuluieli, s. f. Faptul de a (se) burzului; răzvrătire. ♦ Supărare, enervare, mânie. ♦ (Înv.) Răscoală. – Burzului + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURZULUIÁLĂ, burzuluieli, s. f. Faptul de a (se) burzului. ♦ Supărare, enervare. ♦ (Înv. și arh.) Răscoală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BURZULUIÁLĂ s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă, supărare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
burzuluiálă s. f., g.-d. art. burzuluiélii; pl. burzuluiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink