Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BUTNÁR, butnari, s. m. (Reg.) Dogar. – Din germ. Büttner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUTNÁR, butnari, s. m. (Reg.) Dogar. – Germ. Büttner.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BUTNÁR s. v. dogar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
butnár (butnári), s. m. – Dogar. Germ. Büttner (DAR; Gáldi, Dict., 191); cf. mag. bodnár, rus. bondarĭ, rut. bondar, pol. bednarz. Puțin probabilă der. sugerată de Pascu, I, 55, de la *butinar, deși acesta de la un lat. *buttĭna (› putină). – Der. butnări, vb. (a face meseria de butnar); butnărie, s. f. (dogărie); butnărit, s. m. (meseria de dogar).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
butnár s. m., pl. butnári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
butnár m. (rut. bódnar și bóndar, rus. bondarĭ, ung. bodnar, d. germ. büttner, care vine d. bütte, putină, bute. V. bute). Nord. Dogar.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BUTNÁR ~i m. reg. Meșter care face (sau repară) vase din doage (butoaie, căzi, putini etc.); dogar. /<germ. Büttner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)