Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BUZUNÁR, buzunare, s. n. Un fel de pungă interioară cusută la haine, în care se țin lucruri mărunte. ◊ Loc. adj. De buzunar = care se poartă în buzunar: p. ext. de format sau de proporții mici; de valoare redusă. Ediție de buzunar.Expr. A fi (tot) cu mâna în buzunar = a fi darnic; a fi cheltuitor, a fi obligat să cheltuiască mereu. Bani de buzunar = sumă de bani pentru cheltuieli mărunte. A da din buzunar = a plăti din banii proprii o pagubă (de care nu ești răspunzător). A avea (sau a băga) în buzunar (pe cineva) = a avea pe cineva în puterea sa. A avea (ceva) în buzunar = a fi sigur de mai înainte că va dispune de ceva. [Var.: (reg.) pozunár s. n.] – Din ngr. buzunára.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUZUNÁR, buzunare, s. n. Un fel de pungă cusută la haine, în care se țin lucruri mărunte. ◊ Loc. adj. De buzunar = care se poartă în buzunar: p. ext. de format sau de proporții mici. ◊ Expr. A fi (tot) cu mâna în buzunar = a fi darnic; a fi cheltuitor. Bani de buzunar = sumă mică de bani, prevăzută pentru cheltuieli mărunte. A da din buzunar = a plăti din banii proprii o pagubă (de care nu ești răspunzător). A avea (sau a băga) în buzunar (pe cineva) = a avea pe cineva în puterea sa. A avea (ceva) în buzunar = a fi sigur de mai înainte că va dispune de ceva. [Var.: (reg.) pozunár s. n.] – Ngr. buzunári.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BUZUNÁR s. (prin Transilv. și Maram.) jeb. (~ la vestă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
buzunár (-re), s. n. – Pungă interioară la haine. – Var. buzdunar, boz(d)unar, bozinar, posunar etc. Mr. buzunar. Ngr. μπουζουνάρα (Cihac, II, 641; DAR), din gr. ζωνάριον, cf. tc. zunnar „cingătoare de călugăr.” – Der. buzunări, vb. (a fura din buzunarul cuiva, a umbla în buzunarul cuiva); buzunărit, s. n. (furt); buzunăreală, s. f. (furt); îmbuzunări, vb. (a pune în buzunar, a încasa; a fura, a buzunări), cuvînt rar, format artificial, pe baza fr. empocher.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
buzunár s. n., pl. buzunáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
buzunár s. n., pl. buzunare (buzunări)
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine | Permalink
buzunár n., pl. e (ngr. ypozonari, dial. buzunari, d. vgr. ypo, dedesupt și zone, cingătoare, zonă, chimir; dim. zonarion, ngr. zunari). Pungă cusută înăuntru haĭnelor p. a pune banĭ ș.a. – În vest pozunar și pozînar. – Pl. mold. și ărĭ (cp. cu mădular): lapte acru’n călămărĭ, chiŭ și vaĭ pin buzunărĭ (Țăranu despre funcționărașĭ).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BUZUNÁR ~e n. Săculeț cusut la o haină, mai ales pe partea ei interioară, pentru a ține diferite obiecte mici de uz personal (batistă, pieptene, portmoneu etc.) sau în scopuri decorative. ◊ De ~ care încape în buzunar; de dimensiuni reduse. Carte de ~ carte de format mic. Ceas de ~ ceas care se poartă în buzunar. Bani de ~ bani pentru cheltuielile individuale ale unei persoane. Hoț de ~e hoț de lucruri mărunte. A da (sau a pune, a plăti) din ~ a plăti din banii proprii o pagubă pentru care nu ești vinovat. A avea (sau a băga) pe cineva în ~ a avea pe cineva în puterea sa. A sta cu mâinile în ~ a sta degeaba; a nu face nimic. /<ngr. buzunari
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)