BĂDÍCĂ, bădici, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Bade + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂDÍCĂ, bădici, s. m. (Pop.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Din bade + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂDÍCĂ s. v. bădiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bădícă s. m., g.-d. art. bădíchii/bădícăi; pl. bădíci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bădíca m. fără pl., voc. bădică. Dim. d. badea și bădia. – În est. gen. bădicăĭ, în vest bădichiĭ sau (ob.) al luĭ b. Și bădița.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink