BĂLĂIÓR, -OÁRĂ, bălăiori, -oare, adj. Diminutiv al lui bălai; bălăiel, bălănel, bălănuț, bălăuc, băluț. – Bălai + suf. -ior.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂLĂIÓR, -OÁRĂ, bălăiori, -oare, adj. Diminutiv al lui bălai. [Var.: (reg.) bălăoáră adj. f.]
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂLĂIÓR adj. bălăiel, bălănel, bălănuț, (rar) bălăuc. (Fată ~oară.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bălăiór adj. m. (sil. -ior), pl. bălăióri; f. sg. bălăioáră, pl. bălăioáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bălăĭór, -oáră adj. Dim. d. bălaĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink