Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bănesc (adjectiv) , băni (verb tranzitiv)   
BĂNÉSC1, -EÁSCĂ, bănești, adj. De bani1; în bani1; relativ la bani1. – Ban1 + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂNÉSC2, -EÁSCĂ, bănești, adj. De ban2; al băniei. – Ban2 + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂNÉSC1, -EÁSCĂ, bănești, adj. De bani1, în bani; relativ la bani. – Din ban1 + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂNÉSC2, -EÁSCĂ, bănești, adj. (Înv.) De ban2; al băniei. Panduri bănești (ODOBESCU). – Din ban2 + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂNÉSC adj. 1. v. financiar. 2. v. monetar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bănésc (de bani, al băniei) adj. m., f. băneáscă; pl. m. și f. bănéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
1) bănésc, -eáscă adj. (d. ban). De ban, de banat: soldați bănești. Pecuniar, financiar: chestiunĭ băneștĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
2) bănésc v. tr. (d. ban 1). Fac ban (boier). Zic cuĭva „ban”. V. intr. Trăĭesc ca un ban. Vechĭ. (d. ban 2). V tr. Jăfuiesc de banĭ, sfănțuiesc. Trans. Fam. A bani banĭ, a face (a scoate) banĭ (parale).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BĂNEÁSCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Cf. ban2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂNÍ, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂNÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care ține de bani; propriu banilor. Capital ~. 2) Care constă din bani. Ajutor ~. /ban + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BĂNÍ, bănesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A ridica pe cineva la rangul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
băneásca (dans) (reg.) s. f. art., neart. băneáscă, g.-d. art. bănéștii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
băní, bănésc, vb. IV (înv.) 1. a trata cu cineva. 2. a sâcâi, a face mizerii cuiva.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
băneásca s. f. art.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
băní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bănésc, imperf. 3 sg. băneá; conj. prez. 3 sg. și pl. băneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BĂNEȘTI, com. în jud. Prahova; 5.907 loc. (1991).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)