BĂRBIȘOÁRĂ, bărbișoare, s. f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe (Alyssum minimum). – Barbă + suf. -ișoară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂRBIȘOÁRĂ, bărbișoare, s. f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe (Alyssum minimum). – Din barbă + suf. -ișoară.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂRBIȘOÁRĂ s. bărbiță, bărbușoară, bărbuță. (Purta o ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bărbișoáră s. f., g.-d. art. bărbișoárei; pl. bărbișoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bărbișoáră V. bărbușoară.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
bărbușoáră saŭ -ișóară f., pl. e (d. barbă). O plantă cruciferă care seamănă cu iedera (alyssum minimum). – Pe alocurĭ și crudățea.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink