Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BĂTRÂNÉȚE s. f. 1.Etapă finală din viața ființelor, caracterizată prin diminuarea treptată a funcțiilor fiziologice; vârstă înaintată a unui om. 2. (Rar) Bătrânime. – Bătrân + suf. -ețe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂTRÂNÉȚE, bătrâneți, s. f. 1. Perioadă de timp din viața ființelor, după maturitate; vârstă înaintată a unui om. 2. (Rar) Bătrânime. [Var.: bătrânéță s. f.] – Din bătrân + suf. -ețe.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂTRÂNÉȚE s. v. bătrânet, bătrânime, vechime.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BĂTRÂNÉȚE s. (livr.) senectute, (înv.) mătorie, (fig.) căruntețe. (Vârsta ~ții.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Bătrânețe ≠ junețe, tinerețe
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
bătrânéțe s. f. (sil. -trâ-), art. bătrânéțea, g.-d. art. bătrânéții; pl. bătrânéți, art. bătrânéțile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BĂTRÂNÉȚE ~i f. 1) Ultima perioadă în evoluția unei ființe, caracterizată prin slăbirea funcțiilor fiziologice; vârstă înaintată; senectute. 2) Stare de om bătrân. [G.-D. bătrâneții] /bătrân + suf. ~ețe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
bătrînéță (est) și -éțe (vest) f., pl. ĭ. Ultima etate. Oameniĭ bătrînĭ: respectați bătrîneța (saŭ) ețile! Pl. e în loc. pînă la adînci bătrînețe, pînă la o etate înaintată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)