Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: căpițea (substantiv feminin) , căpiți (verb tranzitiv)   
CĂPIȚEÁ s. f. v. căpețea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂPIȚEÁ s. f. v. căpețea.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂPIȚÍ, căpițesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face căpițe. [Var.: (rar) căpițá vb. I] – Din căpiță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CĂPIȚÍ ~ésc tranz. (plante cosite) A aduna în căpițe. /Din căpiță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CĂPIȚÍ, căpițesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face căpițe. [Var.: (rar) căpițá vb. I] – Din căpiță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
căpițí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căpițésc, imperf. 3 sg. căpițeá; conj. prez. 3 sg. și pl. căpițeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)