Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CĂUTĂTÓR, -OÁRE, căutători, -oare, s. m. și f. Persoană care caută, cercetează, umblă sau descoperă un lucru (ascuns). [Pr.: că-u-] – Căuta + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂUTĂTÓR, -OÁRE, căutători, -oare, s. m. și f. Persoană care caută, cercetează, umblă să descopere un lucru (ascuns). [Pr.: că-u-] – Din căuta + suf. -(ă)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
căutătór s. m. (sil. că-u-), pl. căutătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CĂUTĂTÓR ~i m. 1) Persoană care caută, cercetează ceva greu de găsit. ~ de aur. /a căuta + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CĂUTĂTOÁRE s. v. oglindă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
căutătoáre s. f. (sil. că-u-), g.-d. art. căutătoárei; pl. căutătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)