CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -ce, adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. – Din fr. cacophonique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CACOFÓNIC, -Ă adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. [< fr. cacophonique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CACOFÓNIC, -Ă adj. care produce o cacofonie; lipsit de armonie. (< fr. cacophonique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -ce, adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. – Fr. cacophonique.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cacofónic adj. → fonic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cacofónic, -ă adj. (d. cacofonie). Care produce cacofonie. Adv. În mod cacofonic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CACOFÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care produce o cacofonie. /<fr. cacophonique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink