CACTACÉE, cactacee, s. f. Cactee. – Din fr. cactacées.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CACTACÉE s.f.pl. Cactee. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cactacées].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CACTACÉE s. f. pl. familie de plante exotice, cu tulpina cărnoasă și spinoasă: cactusul; cactee. (< fr. cactacées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CACTACÉE s. (BOT.) cactee. (Cactusul este o ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cactacée s. f., pl. cactacée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CACTACÉE ~ f. 1) la pl. Familie de plante exotice dicotiledonate, adaptate la climă uscată, cu tulpini cărnoase și frunze în formă de țepi, răspândite în regiunile calde ale Americii (reprezentant: cactusul). 2) Plantă din această familie. [Art. cactacea; G.-D. cactaceei; Sil. -ce-e] /<fr. cactacées
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink