CÁCTUS, cactuși, s. m. Nume dat mai multor specii de plante din familia cacteelor, cultivate la noi ca plante ornamentale. – Din fr. cactus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÁCTUS s.m. Nume dat unor plante exotice, cu tulpina cărnoasă și țepoasă, cultivate și la noi ca plante ornamentale. [< fr. cactus, cf. gr. kaktos – plantă spinoasă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÁCTUS s. m. plantă tropicală cu tulpina cărnoasă, cu frunze în formă de țepi și flori mari, divers colorate. (< fr. cactus, gr. kaktos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CÁCTUS, cactuși, s. m. Nume dat mai multor specii de plante din familia cacteelor, cultivate la noi ca plante ornamentale. – Fr. cactus.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cáctus s. m., pl. cáctuși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cáctus m., pl. și (lat. cactus, d. vgr. káktos). O plantă grasă, spinoasă și fără frunze care crește pin [!] țările calde și aride (cactus nopal). V. cocinilă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CÁCTUS ~și m. Plantă exotică, adaptată la secetă, cu tulpina cărnoasă și grasă, plină cu suc apos sau lăptos, și cu frunze în formă de spini, cultivată la noi ca plantă ornamentală. /<fr. cactus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FRUCT DE CACTUS s.n. Fructul unei specii de cactus, originar din America (Opuntia ficus-indica), numit și smochină indiană (engl. Indian fig), de culoare verzuie, galbenă sau roșie-oranj, acoperit de țepi (îndepărtate înainte de comercializare), având miezul roșcat, dulce, cu aromă de pere și pepene; înainte de consum se curăță de coajă cu mare atenție pentru a evita înțepăturile (pericol de infecție), iar miezul se consumă natur, în salate de fructe și sorbeturi, dar mai ales fiert în compoturi, marmelade și sosuri.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink