CAICCÍU, caiccii, s. m. Conducător de caic. [Pr.: ca-ic-] – Din tc. kayikçi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAICCÍU, caiccii, s. m. Conducător de caic. – Tc. kayikçi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
caiccíu s. m. (sil. ca-ic-), art. caiccíul; pl. caiccíi, art. caiccíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
caiccíŭ m. (turc. kaĭikĕy). Proprietar saŭ conducător de caic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink