CALCÁR, calcare, s. n. Rocă sedimentară sau biogenă alcătuită din carbonat de calciu, de culoare albă, cenușie, roșie, neagră etc.; piatră-de-var. [Acc. și: cálcar] – Din lat. calcarius, fr. calcaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CALCÁR s.n. Rocă sedimentară, formată din carbonat de calciu; piatră de var. [Pl. -re, -ruri. / cf. it. calcare, fr. calcaire, lat. calcarius].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CALCÁR/CÁLCAR s. n. rocă sedimentară de precipitație sau organogenă, din carbonat de calciu; piatră-de-var. (< fr. calcaire, lat. calcarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CALCÁR, calcare, s. n. Rocă sedimentară sau biogenă formată din carbonat de calciu; (pop.) piatră-de-var. [Acc. și: cálcar] – Fr. calcaire (lat. lit. calcarius).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cálcar s. n., pl. cálcare
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
CALCÁR s. (GEOL.) piatră-de-var, (reg.) babiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
calcár n., pl. urĭ (fr. calcaire, d. lat. calcárius, de calce, calx, calce). Calcită. Adj. Calcaros, văros: peatră [!] calcară.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CALCÁR ~e n. Rocă sedimentară de diferite culori, formată din carbonat de calciu, având diverse întrebuințări, mai ales ca material de construcții; piatră-de-var. [Acc. și cálcar] /<lat. calcarius, fr. calcaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
calcár/cálcar s. n., pl. calcáre/cálcare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink