Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
cámeră f., pl. e (it. lat. cámera, d. vgr. kamára, boltă. V. cămară). Odaĭe, compartiment de casă, încăpere. Locu în care se țin adunările politice: camera deputaților. Secțiune de tribunal: camera de comerciŭ. Camera de punere supt acuzare, o secțiune alăturată pe lîngă curtea de apel ca să cerceteze crimele. Camera obscură, o cutie închisă care are numaĭ o mică deschizătură prevăzută c´o lentilă pin [!] care pătrund încrucișîndu-se razele reflectate de obĭectele exterioare, a căror imagine se formează pe un plan pus la o distanță oare-care în această cutie, ca la aparatu fotografic.
Sursa: Dicționaru limbii românești