CÁMFOR s. n. Substanță organică, incoloră, volatilă, cu miros caracteristic și cu gust amar, extrasă din lemnul unui arbore exotic (Cinnamonum camphora) sau fabricată pe cale sintetică și utilizată (sub formă de ulei camforat) în medicină ca stimulent al centrilor nervoși vasomotori și al aparatului respirator și la fabricarea celuloidului. – Din ngr. kámfora.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÁMFOR n. Substanță organică cristalizată, incoloră, cu miros caracteristic și gust amar, folosită în medicină și în industria celuloidului. /<ngr. kámfora
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÁMFOR s.n. Substanță cristalizată, incoloră, cu miros caracteristic, care se extrage din lemnul unui arbore tropical sau se prepară sintetic. [< ngr. kamfora, cf. it. canfora, lat. med. camphora, ar. kafur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÁMFOR s. n. Substanță incoloră, volatilă, cu miros caracteristic și cu gust amar, extrasă din lemnul unui arbore exotic (Cinnamonum camphora) sau fabricată pe cale sintetică, cu numeroase folosiri în medicină și la fabricarea celuloidului. – Ngr. kanfora (< it.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cámfor s. n. – Substanță organică extrasă din lemnul unui arbore exotic, folosită în medicină. – Mr. camfură. Lat. camphora (sec. XIX); în mr. din ngr. ϰάμωορα. – Der. camforat, adj. (care conține camfor).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
cámfor s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
camfor-, V. canfor-.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink