Dex campion

CAMPIÓN, -OÁNĂ, campioni, -oane, s. m. și f. 1. Persoană, echipă etc. care cucerește primul loc într-o competiție sportivă (națională, internațională, mondială, olimpică). 2. Fig. Luptător, apărător de frunte al unei cauze, al unei idei. [Pr.: -pi-on] – Din it. campione.

CAMPIÓN, -OÁNĂ s.m. și f. 1. Luptător într-o întrecere cavalerească, într-un turnir. 2. Cel care câștigă primul loc într-un campionat; (p. ext.) țară a cărei echipă sau concurent a cucerit locul întâi într-o întrecere sportivă internațională. 3. (Fig.) Luptător, apărător principal al unei idei, al unei cauze etc. [Pron. -pi-on. / < it. campione, cf. fr. champion].

CAMPIÓN, -OÁNĂ s. m. f. 1. luptător într-o întrecere cavalerească, într-un turnir. 2. sportiv, echipă, țară care câștigă primul loc într-o competiție sportivă. 3. (fig.) apărător principal al unei idei, al unei cauze etc. (< it. campione)

CAMPIÓN, -OÁNĂ, campioni, -oane, s. m. și f. 1. Persoană, echipă sau țară care cucerește primul loc într-un campionat. 2. Fig. Luptător, apărător de frunte al unei cauze. – It. campione.

campión s. m. (sil. -pi-on), pl. campióni

campión și șampión m. (fr. champion, d. champ, cîmp; it. campione). Luptător (în sport, în știință): campion al veiocipedilĭ, al progresuluĭ. Învingător în sport: campionu înotatuluĭ. – Fem. -ioánă. V. pionier.

CAMPIÓN ~óana (~óni, ~óane) m. și f. 1) Persoană sau echipă care cucerește primul loc într-un campionat. ◊ ~ absolut sportiv plasat pe locul întâi la toate probele sportive din cadrul unui campionat. 2) fig. Luptător de frunte pentru o idee, pentru o cauză. [Sil. -pi-on] /<it. campione, fr. champion

ex-campioánă s. f., pl. ex-campioáne