CANÁLIE, canalii, s. f. Persoană care săvârșește o faptă josnică; mișel, ticălos, netrebnic. – Din it. canaglia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CANÁLIE s.f. Netrebnic, mișel, ticălos. [Gen. -iei. / cf. it. canaglia, fr. canaille].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CANÁLIE s. f. netrebnic, mișel, ticălos. (< it. canaglia, fr. canaille)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CANÁLIE, canalii, s. f. Persoană care săvârșește o faptă josnică; mișel, ticălos, netrebnic. – It. canaglia.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CANÁLIE s. h******ă, pramatie, pușlama, secătură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
canálie s. f. (sil. -li-e), art. canália (sil. -li-a), g.-d. art. canáliei; pl. canálii, art. canáliile (sil. -li-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
canálie f. (fr. canaille, d. it. canaglia, haĭtă de cînĭ [!], d. cane, cîne). Plebe, gloată de ghĭorlanĭ. Om răŭ, om mișel.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CANÁLIE ~i f. Persoană care săvârșește fapte reprobabile; mișel. [Art. canalia; G.-D. canaliei; Sil. -li-e] /<it. canaglia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink