Dex cancan

CANCÁN¹, cancanuri, s. n. (Franțuzism) Vorbe răutăcioase răspândite pe seama cuiva; bârfeală. – Din fr. cancan.

CANCÁN², cancanuri, s. n. Numele unui dans de cabaret răspândit în Franța, mai ales în a doua jumătate a sec. XIX, executat numai de femei; melodie după care se execută acest dans; french-cancan. – Din fr. cancan.

CANCÁN s.n. 1. (De obicei la pl.) Vorbe răutăcioase spuse la adresa cuiva; bârfeală. 2. Dans excentric de cabaret, dansat numai de femei pe o melodie bazată pe ritmul cadrilului; french-cancan. [Pl. -uri. / < fr. cancan, cf. lat. quanquam – cu toate că].

CANCÁN¹ s. n. vorbe răutăcioase la adresa cuiva; bârfă. (< fr. cancan)

CANCÁN² s. n. dans excentric francez de cabaret, executat numai de femei, pe o melodie bazată pe ritmul cadrilului; french-cancan; melodia corespunzătoare. (< fr. cancan)

CANCÁN, cancanuri, s. n. (Franțuzism) Vorbe răutăcioase răspândite pe seama cuiva. – Fr. cancan.

CANCÁN s. (COR.) french-cancan.

cancán (bârfă, dans) s. n., pl. cancánuri

cancán n., pl. e și urĭ (fr. cancan, discurs universitar, flecărire, bîrfire, d. lat. quamquam, „deși”, cuvînt cu care începeaŭ de multe orĭ discursurile universitare). Intrigĭ saŭ fapte scandaloase; se ține numaĭ de cancanurĭ. Un contradans francez scandalos: a juca cancanu.

CANCÁN¹ n. 1) Dans excentric de cabaret, executat numai de femei. 2) Melodie după care se execută acest dans. /<fr. cancan

CANCÁN² ~uri n. Vorbe calomnioase spuse la adresa cuiva. /<fr. cancan