Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: cantă (substantiv feminin) , canto (substantiv neutru)   
CÁNTO s. n. Muzică vocală; cânt, cântare. – Din it. canto.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÁNTO n. Piesă muzicală vocală. Clasă de ~. /<it. canto
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÁNTO s.n. Muzică vocală; cânt, cântare. ♦ Studiul tehnicii și artei vocale. [< it. canto].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CANTO1- elem. „unghi”, „ligament palpebral, comisură a pleoapelor”. (< fr. cantho-, cf. lat. canthus, gr. kanthos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CÁNTO2 s. n. muzică vocală. ◊ studiul tehnicii și artei interpretării vocale. (< it. canto)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CÁNTO s. n. Muzică vocală; cânt, cântare. – It. canto.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CÁNTO s. (MUZ.) cânt. (Clasa de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cánto s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cánto n. fără pl. (it. canto). Cînt, cîntare. Partea melodică a muziciĭ, în opoz. cu „armonie”.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
cántă f., pl. e (sîrb. ung. kanta, d. germ. kante și kanne. V. cană și cănată. Cp. Bern. 1, 481). Ban. Olt. Găleată de metal. Cofer, vas metalic (de 6-8 litri) de adus și de ținut apa în casă. (Astăzĭ sînt smălțuite). Garniță (bidon) de dus lapte. Ĭal. Stropitoare de grădină. V. polomeac.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)