Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: captura (verb tranzitiv) , capturare (substantiv feminin)   
CAPTURÁRE, capturări, s. f. Acțiunea de a captura.V. captura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAPTURÁRE s.f. Acțiunea de a captura și rezultatul ei. [< captura].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAPTURÁRE, capturări, s. f. Acțiunea de a captura.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CAPTURÁRE s. 1. v. arestare. 2. captură, prindere. (~ a unui animal sălbatic.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
capturáre s. f., g.-d. art. capturării; pl. capturări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CAPTURÁ, capturez, vb. I. Tranz. A prinde unități militare inamice; a lua pe cineva prizonier; a dobândi prin luptă bunuri materiale aparținând inamicului. ♦ A prinde un răufăcător. ♦ A prinde (cu ajutorul capcanelor) un animal sălbatic. – Din fr. capturer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CAPTURÁ ~éz tranz. 1) (unități militare, militari) A face prizonier; a lua în prizonierat; a captiva. 2) (bunuri materiale aparținând inamicului) A lua în posesie prin luptă. 3) (persoane vinovate de o încălcare de lege) A reține, privând de libertate; a prinde. 4) (animale sălbatice) A lua în stăpânire folosind diferite mijloace; a prinde. /<fr. capturer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CAPTURÁ vb. I. tr. A prinde, a lua prizonier; a pune mâna pe materiale de luptă aparținând inamicului. ♦ A prinde un răufăcător. ♦ A prinde în capcană un animal sălbatic. [< fr. capturer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAPTURÁ vb. tr. a prinde, a lua prizonier; a pune mâna pe materiale de luptă aparținând inamicului. ◊ a prinde un răufăcător. ◊ a prinde în capcană un animal sălbatic. (< fr. capturer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAPTURÁ, capturez, vb. I. Tranz. A prinde unități militare inamice; a lua pe cineva prizonier; a lua materiale aparținând inamicului. ♦ A prinde un răufăcător. ♦ A prinde în capcană un animal sălbatic. – Fr. capturer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CAPTURÁ vb. 1. v. aresta. 2. (MIL.) (înv.) a cuprinde. (A ~ o companie inamică.) 3. a prinde (~ un animal sălbatic.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
capturá vb., ind. prez. 1 sg. capturéz, 3 sg. și pl. captureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
capturéz v. tr. (fr. capturer). Prind, fac o captură: a captura un convoĭ de hrană.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)