CAPUȚÍNER, capuținere, s. n. (Înv.) Cafea cu lapte. [Var.: capuțín s. n.] – Din germ. Kapuziner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAPUȚÍNER, capuținere, s. n. (Înv.) Cafea cu lapte, conținând mai multă cafea decât lapte. [Var.: capuțín s. n.] – Germ. Kapuziner.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
capuțíner s. n., pl. capuțínere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
capuțíner n., pl. e (germ.). Cafea cu lapte cu caĭmac gros (orĭ cu frișcă). – La 1683, Turciĭ, în fuga lor de la asediu Vieneĭ, părăsise [!] o mare cantitate de boabe de cafea în sacĭ. Austrieciĭ, nefiind pe atuncĭ deprinșĭ cu cafeaŭa, aruncară în Dunăre maĭ toată cantitatea. Cîtă rămăsese nearuncată fu cumpărată de un Polon care trăise în Orient și știa de băutura cafeleĭ. Deschise prima cafenea, dar nu prea avu cliențĭ. Atuncĭ se gîndi s´o strecoare și să-ĭ adauge puțin zahăr și lapte, precum și un caĭmac orĭ niște frișcă care acoperea tot, ca gluga unuĭ capucin. De aceĭa o numi kaputziner. – Pe urmă Polonu se´ntovărăși cu femeĭa Cecila Krapf, care făcea niște chifle foarte bune de consumat cu capuțineru, și de atuncĭ li s´a zis krapfen, de unde vine rom. crafle, gogoși. V. chiflă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CAPUȚÍNER ~e n. înv. Cafea neagră preparată cu puțin lapte. /<germ. Kapuziner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink