Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: cardit (adjectiv) , cardită (substantiv feminin)   
CARDÍTĂ, cardite, s. f. Inflamație a inimii. – Din fr. cardite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARDÍTĂ Inflamație a inimii. /<fr. cardite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CARDÍTĂ s.f. Inflamație a inimii. [< fr. cardite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARDÍTĂ s. f. inflamație a pereților inimii. (< fr. cardite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cardítă s. f., pl. cardíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cardítă f., pl. e (d. vgr. kardia, inimă). Med. Inflamațiune a inimiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CARDI- v. cardio-.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
cardí (-désc, -ít), vb.1. A bate, a lovi. – 2. A fura, a șterpeli. Cuvînt argotic, cu siguranță de origine țig. Graur 133 îl explică prin țig. kar- „a pronunța”, contaminat cu a mardi; ceea ce presupune un sens „a vorbi” atestat de Graur și Juilland 160, dar contestat de Vasiliu, GS, VII, 108, și pe care, la rîndul nostru, nu îl cunoaștem. Chiar și așa, semantismul prezintă dificultăți. Mai probabil provine din țig. ker- „a da”, prin intermediul formei kărdem.Der. cardeală, s. f. (bătaie); carditor, s. m. (informator). Cf. de asemenea, în susținerea etimonului kar-, Graur, BL, VI, 198 și V, 223.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)