Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
CARTOTÉCĂ, cartoteci, s. f. Totalitatea fișelor de evidență care cuprind date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituție, orânduite după anumite criterii; cartonieră. ♦ Cutie sau dulap în care se păstrează fișe clasate după anumite norme. – Din germ. Kartothek, rus. kartoteka.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a