CASIERÍȚĂ, casierițe, s. f. Casieră. [Pr.: -si-e-] – Casier + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CASIERÍȚĂ s.f. Casieră. [< casier + -iță].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CASIERÍȚĂ s. f. casieră. (< casier + -iță)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CASIERÍȚĂ, casierițe, s. f. Casieră. [Pr.: -si-e-] – Din casier + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CASIERÍȚĂ s. v. casieră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
casieríță s. f. (sil. -si-e-), g.-d. art. casieríței; pl. casieríțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CASIERÍȚĂ ~e f. Lucrătoare specializată în efectuarea operațiilor de casă. /casier + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
casiér m. (it. cassiere, d. cassa, casă, ladă de banĭ; fr. caissier. V. casă). Persoană care ține casa de banĭ, incasează saŭ cheltuĭește baniĭ uneĭ societățĭ, prăvăliĭ ș. a. – Fem. casieriță (maĭ rar casieră), pl. e.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink