Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CASTÉL, castele, s. n. 1. Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și cu creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; (astăzi) casă mare care imită arhitectura medievală. ◊ Expr. Castele în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice, iluzii deșarte. 2. (În sintagma) Castel de apă = construcție specială (în formă de turn) care servește ca rezervor de apă. 3. Fiecare dintre construcțiile situate deasupra punții superioare a unei nave. – Din lat. castellum. Cf. pol. kasztel, it. castello.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CASTÉL s.n. 1. Construcție fortificată, medievală, prevăzută de obicei cu turnuri, înconjurată cu ziduri mari și cu șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; (astăzi) casă mare, luxoasă, clădită după arhitectura medievală. ◊ Castele în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice; himere; castel de apă = construcție de beton armat în care se păstrează apă pentru alimentarea unor fabrici, locuințe etc. 2. Fiecare dintre construcțiile metalice sau de lemn care sunt situate pe suprastructura unei nave. [Pl. -le, -luri. / < lat. castellum, cf. pol. kastel, germ. Kastell, it. castello].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CASTÉL s. n. 1. construcție fortificată, medievală, cu turnuri, înconjurată cu ziduri mari și șanțuri, servind ca reședință seniorilor feudali. ♦ ĕ în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice; himere; ~ de apă = rezervor, construcție înaltă, destinată acumulării apei potabile sau industriale și distribuirii ei. 2. fiecare dintre construcțiile metalice sau de lemn deasupra punții superioare a unei nave. (< lat. castellum, it. castello)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CASTÉL, castele, s. n. 1. Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; (astăzi) casă mare, imitând arhitectura medievală. ◊ Expr. Castele în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice. 2. (În expr.) Castel de apă = construcție specială (în formă de turn) care servește ca rezervor de apă. – Lat. lit. castellum.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CASTÉL s. (înv.) coștei. (Un ~ feudal.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Castel ≠ bojdeucă
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
castél (castéle), s. n. – Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri. – Var. (înv., Trans.) caștei, coștei. Lat. castellum (sec. XVII); var. din mag. kastély. Der. castelan, s. m. (persoană care stăpînește un castel).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
castél s. n., pl. castéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
castél n., pl. e (lat. castellum, dim. d. castrum, redută, fort. V. coșteĭ). Casă feudală fortificată. Locuință de suveran. Vilă mare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CASTÉL ~e n. 1) (în evul mediu) Construcție fortificată, prevăzută cu turnuri și creneluri, în care locuiau seniorii feudali. 2) Casă mare și luxoasă, construită în stil medieval. ◊ ~ de apă rezervor pentru acumularea și distribuirea apei. /<lat. castellum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CASTEL GANDOLFO, localit. în Italia centrală (Latium); c. 4,8 mii loc. Palat papal construit în 1628 de arhitectul Maderno, la cererea papei Urban VIII (sec. 17). Reșed. de vară a papilor.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)