CASTRAVECIÓR, castraveciori, s. m. Diminutiv al lui castravete. – Castravete + suf. -ior sau refăcut din pl. castraveciori (< castraveți).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CASTRAVECIÓR, castraveciori, s. m. Diminutiv al lui castravete.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
castraveciór s. m., pl. castravecióri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
castravecĭór m. Castravete mic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink