cáuda s. f. 1. (anat.) Partea subțiată posterioară ori terminală a unui organism sau organ. 2. (muz.) Coda. (< lat. cauda)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cáuda s. f., g.-d. art. cáudei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IN CAUDA VENENUM (lat.) veninul (se află) în coadă – Referire la o scrisoare sau la un discurs în care autorul și-a concentrat virulența la sfârșit, asemenea scorpionului care-și poartă veninul în coadă.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink