CEÁPCĂ, ceapce, s. f. (Rar) Chipiu (polonez), șapcă. – Din pol. czapka.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CEÁPCĂ, ceapce, s. f. (Rar) Chipiu, șapcă. – Pol. czapka.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ceápcă s. f., g.-d. art. cépcii; pl. cépci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ceápcă f., pl. cepcĭ (pol. czapka, ung. csapka. V. ceapsă, șapcă). Vechĭ. Coĭf (Zanf. Miriță, 14, 12).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink