CENOTÍP, cenotipuri, s. n. (Biol.) Tip primitiv din care au derivat alte tipuri. – Din fr. cénotype.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CENOTÍP s.n. (Biol.) Tip primitiv din care au derivat alte tipuri. [Cf. gr. koinos – comun, typos – model].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CENOTÍP s. n. (biol.) tip primitiv din care au derivat alte tipuri. (< fr. cénotype)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cenotip s. n. → tip
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink