Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CENTRALIZÁRE, centralizări, s. f. Acțiunea de a centraliza și rezultatul ei; centralizație; spec. proces de unire a mai multor unități economice (mai mici) în mari unități economice. ♦ Centralizarea capitalului = formarea unor capitaluri mai mari prin unirea unor capitaluri mai mici. – V. centraliza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CENTRALIZÁRE s.f. Acțiunea de a centraliza. ♦ Formă de organizare a statului în care există o singură suveranitate, un singur parlament și guvern și un singur sistem de instanțe judecătorești; concentrare. ◊ Centralizarea capitalului = proces de creștere a capitalului prin înghițirea micilor capitaluri de către marii capitaliști și a întreprinderilor mici de către marile întreprinderi. [< centraliza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CENTRALIZÁRE s. f. acțiunea de a centraliza; concentrare. ◊ organizare a statului în care există o singură suveranitate, un singur parlament și guvern și un singur sistem de instanțe judecătorești. ♦ ă capitalului = creștere a capitalului prin absorbirea micilor capitaluri de către marii capitaliști, sau prin unirea mai multor capitaluri într-unul singur. (< centraliza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CENTRALIZÁRE, centralizări, s. f. Acțiunea de a centraliza și rezultatul ei; concentrare. ◊ Centralizarea capitalului = proces (caracteristic societății capitaliste în faza imperialistă) de creștere a capitalului prin înghițirea micilor capitaluri de către marii capitaliști și prin absorbirea întreprinderilor mici de către întreprinderile mari.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
Centralizare ≠ descentralizare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
centralizáre s. f., g.-d. art. centralizării; pl. centralizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CENTRALIZÁ, centralizez, vb. I. Tranz. 1. A uni, a concentra într-un singur tot elemente preexistente. 2. A face să depindă de o singură conducere. 3. A înscrie date într-un centralizator (2). – Din fr. centraliser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CENTRALIZÁ ~éz tranz. 1) A concentra într-un singur centru. ~ puterea de stat. 2) A face să depindă de un singur centru. ~ un stat. 3) (date) A înscrie într-un centralizator. /<fr. centraliser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CENTRALIZÁ vb. I. tr. 1. A strânge într-un singur loc, a concentra într-un centru. 2. A subordona unei conduceri unice (de la centru). [< fr. centraliser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CENTRALIZÁ vb. tr. 1. a concentra într-un singur loc. 2. a subordona unei conduceri unice (de la centru). 3. a înscrie date într-un centralizator. (< fr. centraliser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CENTRALIZÁ, centralizez, vb. I. Tranz. 1. A concentra într-un singur loc sau într-o conducere unică. 2. A face să depindă de o singură conducere. – Fr. centraliser.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
A centraliza ≠ a descentraliza
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
centralizá vb., ind. prez. 1 sg. centralizéz, 3 sg. și pl. centralizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
centralizațiúne f. Acțiunea de a centraliza. – Și -áție, dar ob. -áre.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
centralizéz v. tr. (d. central; fr. centraliser). Reunesc într´un centru comun.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink