Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CENTRIPÉT, -Ă, centripeți, -te, adj. Care tinde să se apropie de centru; centripetal. ◊ Forță centripetă = forță egală și opusă celei centrifuge, care menține un corp rotitor pe traiectoria circulară. – Din fr. centripète.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CENTRIPÉT, -Ă adj. Care tinde să se apropie de centru; centripetal. ◊ (Op. centrifug) Forță centripetă = forță egală și opusă forței centrifuge. [< fr. centripète, cf. lat. centrum – centru, petere – a se îndrepta spre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CENTRIPÉT, -Ă adj. care tinde să se apropie de centru; centripetal. ♦ forță ~ă = forță egală și opusă forței centrifuge. (< fr. centripète)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CENTRIPÉT adj. 1. (FIZ.) centripetal. (Mișcare ~.) 2. v. aferent.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
centripét adj. m., pl. centripéți; f. sg. centripétă, pl. centripéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
centripét, -ă adj. (d. centru și lat. peto, caut, mă´ndrept spre, de unde și rom. pețesc; fr. centripète). Fiz. Care tinde spre centru: forță centripetă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CENTRIPÉT ~tă (~ți, ~te) Care are tendința de a se apropia de centru. ◊ Forță ~tă forță datorită căreia un corp, aflat în mișcare circulară, tinde să se apropie de centrul lui de rotație. /<fr. centripete
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CENTRIPÉTĂ, centripete, adj. f. (În expr.) Forță centripetă = forță datorită căreia un corp aflat în mișcare de rotație este atras spre centrul cercului descris în mișcarea sa. – Fr. centripète.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)