Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, s. n., adj. 1. S. n. Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru; sur, gri. 2. Adj. De culoarea cenușii; gri, bozafer. 3. Adj. Fig. Șters, lipsit de expresivitate. – Cenușă + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, adj. De culoarea cenușii; gri. ♦ (Substantivat, n.) Culoarea cenușie. – Din cenușă + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CENUȘÍU adj. 1. fumuriu, gri, plumburiu, sur, (rar) prăfuriu, (pop.) sein, șoreciu, (reg.) siv, (Munt.) fumur, (înv.) plumbiu, sângepiu, (turcism înv.) bozafer. (De culoare ~.) 2. întunecat, pământiu, (reg.) pământit, pământos. (O față ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cenușíu adj. m., f. cenușíe; pl. m. și f. cenușíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cenușíu s. n., art. cenușíul
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cenușíŭ, -íe adj. (d. cenușă). De coloarea [!] cenușiĭ. V. sîngeap 2 și vînăt.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CENUȘÍU ~e (~i) și substantival 1) Care este de culoarea cenușii; sur; gri. 2) fig. Care nu se remarcă prin nimic; inexpresiv. [Sil. -nu-șiu] /cenușă + suf. ~iu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
stârc cenușíu s. m. + adj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)