CERCELÚȘ, cerceluși, s. m. I. Diminutiv al lui cercel. II. (Bot.) 1. Nume dat mai multor specii de plante decorative, cu frunze opuse regulate, cu flori roșii, galbene-verzui sau pestrițe; fucsie (Fuchsia). 2. (La pl.) Lăcrămioare. – Cercel + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CERCELÚȘ, cerceluși, s. m. I. Diminutiv al lui cercel. II. 1. Nume dat mai multor specii de plante decorative cu flori roșii, galbene-verzui sau pestrițe (Fuchsia). 2. (La pl.) Lăcrimioare.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CERCELÚȘ s. (BOT.; Fuchsia) fucsie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CERCELÚȘ s. v. coada-cocoșului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cercelúș s. m., pl. cercelúși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cercelúș m. (d. cercel, fiind-că florile-ĭ atîrnă ca niște cerceĭ). Un frumos copăcel cu florĭ cărnoase care atîrnă. (Îs treĭ varietățĭ: fuchsia coccinea, originară din Chili; fuchsia fulgens și fuchsia splendens, originare din Mexic). V. fuxie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CERCELÚȘ ~i m. (diminutiv de la cercel) Plantă erbacee ornamentală cu frunze alungit-ovale, cu flori divers colorate, care atârnă ca niște cercei; fucsie. /cercel + suf. ~uș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink