Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CERȘETORÍT s. n. (Rar) Cerșetorie. [Var.: cerșitorít s. n.] – V. cerșetori.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CERȘETORÍT s. n. (Rar) Cerșetorie. [Var.: cerșitorít s. n.] – V. cerșetori.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CERȘETORÍT s. v. cerșeală, cerșetorie, cerșit, milogeală, milogit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cerșetorít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CERȘETORÍ, cerșetoresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A cerși; a cere (ca un cerșetor). [Var.: cerșitorí vb. IV] – Din cerșetor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CERȘETORÍ ~ésc 1. intranz. 1) A fi cerșetor. 2) A trăi ca un cerșetor. 2. tranz. A cere de pomană; a cerși. /Din cerșetor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CERȘETORÍ, cerșetoresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A cerși; a cere (ca un cerșetor). [Var.: cerșitorí vb. IV] – Din cerșetor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CERȘETORÍ vb. v. cere, cerși, milogi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cerșetorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșetorésc, imperf. 3 sg. cerșetoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. cerșetoreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
2) cerșitorésc v. intr. Trăĭesc cerșind. V. tr. A cerșitori milă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink