CETÉȚ, ceteți, s. m. (Înv.) Persoană care citește; cititor. – Din sl. čĩtĩcĩ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CETÉȚ, ceteți, s. m. (Rar) Dascăl (4), psalt. – Slav (v. sl. čĩtĩcĩ).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink