CHÉDRU, chedri, s. m. (Bot.; înv. și pop.) Cedru. – Din sl. kedrŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHÉDRU s.m. v. cedru.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHÉDRU s. m. v. cedru.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
chédru s. m. (sil. -dru), art. chédrul; pl. chédri, art. chédrii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink