CHENOPODIACÉE, chenopodiacee, s. f. (La pl.) Familie de plante perene cu flori mici, de obicei verzui, dispuse în inflorescențe dese; (și la sg.) plantă din această familie. [Pr.: -di-a-] – Din fr. chénopodiacées.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHENOPODIACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate cu flori, cu stamine și pistil, fără stipele, al căror fruct este o achenă; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. chénopodiacées, cf. gr. chen – gâscă, pous – picior}.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHENOPODIACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate cu flori mici, verzui, în inflorescențe dese: spanacul sălbatic. (< fr. chénopodiacées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
chenopodiacée s. f. (sil. -di-a-), pl. chenopodiacée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CHENOPODIACÉE (‹ fr.; {s} gr. khen „gîscă” + pod- „picior”) s. f. pl. Familie de plante perene, bienale sau anuale, cu flori mici, de obicei verzi, dispuse în înflorescențe dese. Unele se cultivă (ex. sfecla, spanacul), altele sînt spontane (ex. brînca, iarba-grasă).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink