CHIETÍST, -Ă, chietiști, -ste, s. m. și f. Adept al chietismului. [Pr.: chi-e. – Var.: cvietíst, -ă s. m. și f.]
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHIETÍST, -Ă adj. Referitor la chietism. // s.m. și f. Adept al chietismului. [Pron. chi-e-, scris și quietist, var. cvietist, -ă adj., s.m.f. / < fr. quiétiste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHIETÍST/CVIETÍST, -Ă adj., a. m. f. (adept) al chietismului. (< fr. quiétiste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
chietíst, -ă s. Adept al chietizmuluĭ. Adj. Doctrina chietistă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink